…nu este alta, şi mai frumoasă, şi mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor.

(Miron Costin)

  Să-ţi placă să citeşti înseamnă să dai ceasurile de plictiseală, de care nu poţi scăpa în viaţă, pe ceasuri de încântare.

Bilblioteca parohială este un spaţiu aparţinând unei comunităţi de credincioşi care are nevoia unei informări şi a unei formări predilecte. Predica NU este suficientă, cateheza NU este suficientă, dacă acestea nu sunt dublate de o lectură particulară făcută la recomandarea, sub orientarea Bisericii. Aşa cum rugăciunea publică necontinuată de cea de acasă nu se menţine, tot aşa predica necontinuată de citire se uită… Un om care apelează la biblioteca parohială apelează la o slujire a Bisericii care doreşte să-l mântuiască mai presus decât a-l informa.

Orice carte trebuie introdusă nu numai în registrul de evidenţă ci şi prezentată credincioşilor adunaţi la Vecernie sau Sfânta Liturghie. O simplă prezentare poate stârni interesul celor prezenţi tot aşa cum o simplă afişare poate deveni neinteresantă.

Cărţile nu trebuie însă prezentate doar cu scopul de a fi vândute. Odată prezentate, preotul are datoria de a anunţa faptul că cei care nu le pot procura le pot consulta gratuit doar solicitând asta responsabilului pentru bibliotecă.